„Vrem să arătăm beneficiile reducerii programului de lucru“, spune Mats Pilhem, viceprimarul Göteborgului şi membru al Partidului de Stânga, formaţiunea care a iniţiat proiectul. Cu aproape 550.000 de locuitori în zona urbană şi un milion de locuitori în zona metropolitană, Göteborg este unul dintre principale centre studenţeşti şi culturale ale Suediei. Oraşul este printre cele mai inventive din lume, potrivit Forbes. Ipoteza autorităţilor locale este că scăderea zilelor de concedii medicale şi a numărului de accidente profesionale va compensa în parte investiţia, estimată la 5-7 milioane de coroane (550.000-770.000 de euro), sumă reprezentând costuri suplimentare cu personalul şi tarifele percepute pentru evaluare de către un cercetător.
„Dacă scad concediile pe caz de boală, asigurările sociale şi sectorul de sănătate vor face economii. Sunt curios să văd rezultatele în privinţa personalului, dar şi pe cele privind pensionările“, a afirmat viceprimarul. Votat în aprilie, proiectul va fi implementat după sfârşitul verii. Un sfert din programul de lucru pentru un salariat va dispărea, dar va fi acoperit de cei angajaţi suplimentar. „Oamenii vor beneficia de contracte de muncă pe perioadă nedeterminată deoarece vom avea nevoie ulterior de competenţa lor în altă parte în oraş“, spune Pilhem. Experimentul va dura 12 luni şi va fi aplicat la o scară destul de modestă, într-un centru de îngrijire a bătrânilor. Ideea nu este nouă. În anii ’30 economiştii, intelectualii şi liderii sindicali au fost uniţi în credinţa că zilele de lucru mai scurte sunt inevitabile. Maşinile ar fi urmat să preia o parte tot mai mare din munca oamenilor, care ar rămâne astfel cu mai mult timp liber, scrie The Independent. Dovezile sugerează că un program prelungit de lucru nu aduce mai multă productivitate, ci din contră, erodează randamentul.
